Viata mea in rosu si alb - Arsene Wenger

Copilul care visa fotbal
m simţit mereu intensitatea dorinţelor mele, dar am ignoram sursa. Fără îndoială că este acolo, în satul alsacian unde am crescut: Duttlenheim, aflat la câţiva kilometri de Strasbourg. Este un sat care azi nu mai există: anii au trecut şi totul s-a schimbat.

 

Sunt copilul unui alt secol şi dintr-o altă epocă. Străzile pe care le cunoşteam, unde am jucat fotbal prima dată, oamenii care m-au crescut, în mijlocul cărora m-am făcut mare, terenul pe care se jucau meciurile clubului nostru, spiritul care domnea în acele locuri, felul în care creşteau copiii, totul s-a schimbat enorm. Era un sat de agricultori, unde calul era rege. Existau pe atunci trei fierării. Acum nu mai e niciuna.

 

Vin din lumea asta, din acest sat ca o insulă şi omul care am devenit, jucătorul care am fost, antrenorul, persoana care se gândea doar la fotbal, a fost croită, modelată de spiritul acelor locuri şi de oamenii care locuiau acolo. Trăiam într-o lume dominată de cultul efortului fizic.

 

Pe atunci satul era închis, la fel ca toate celelalte sate alsa-ciene, şi dominat de religie. Bărbaţii se cunoşteau şi-şi ziceau pe numele de familie. Noi eram „familia Metz“. Viaţa se derula între bistrou, şcoală, biserică, primărie, prăvălii şi stadionul aflat la doi kilometri de gară, unde nu mergea nimeni niciodată.

 

De ce să părăsească insula, lumea unde se înţelegeau cu toţii? în jurul satului erau câmpuri unde-mi petreceam multă vreme, sfârşitul de săptămână şi vacanţele şcolare. Acolo am învăţat să...

 

 

Copilul care visa fotbal
Tânărul care juca fotbal
Primii ani ca antrenor la Cannes şi la Nancy
Monaco
Japonia
O viată la Arsenal  #
Viaţa mea după Arsenal