Zeul frumusel - Iulian Serban

Zeul frumusel - Iulian Serban
-10%
Preț: 18,00 RON
20,00 RON (-10%)
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-606-9668-46-7
Editura:
Anul publicării: 2020
Pagini: 196
Format: 14x21

DESCRIERE

Zeul frumusel - Iulian Serban

 
Zeul frumuşel
Burt se întinse mormăind mulţumit pe canapea. Punga mare cu alune era abia desfăcută, pachetul de şase beri scos din frigider era lângă el şi meciul va începe în curând. Era bine, avea de toate.
 
Hotărâse ca primul weekend liber de anul acesta, de fapt primul de aproape trei ani, să-l petreacă la el acasă singur în faţa televizorului. De când fusese investit şef al diviziei speciale din CIA nu mai avusese un liber atât de lung, de două zile pline.
 
Il programase cu multă grijă la începutul lui martie, să pice exact în ziua finalei Super Bowl în care se părea că echipa lui favorită, panterele din Carolina, au şanse să ajungă. Şi se calificaseră în finală! Băieţii jucaseră magistral încă de la începutul sezonului şi pierduseră doar un meci, şi acela la mare luptă.
 
Privi cu încântare la tribunele pline de spectatori, oameni fericiţi cu zâmbete largi pe faţă. Ăştia erau americanii lui, oamenii pentru care el muncea la Langley. Pentru a-i apăra, pentru a-i proteja. Pentru a-i face să fie mândri de patria lor. America este o ţară frumoasă şi merită orice sacrificiu.
 
Ţâşni în picioare când a început imnul naţional şi înlemni în poziţie de drepţi pe toată durata intonării iui. La urmă salută cu demnitate. Era un obicei căpătat de la părinţi să respecte cu străşnicie acel moment. In copilărie, toată familia stătea smirnă când imnul Americii răsuna la televizor.
 
Numai capul familiei cânta cu glas tare, ceilalţi doar stăteau nemişcaţi în picioare. Când tatăl lui murise, mama i-a spus că el va trebui să cânte imnul, ca fiind cel mai mare dintre fraţi.
 
Prima dată cântase cu glas tremurat şi cu ochii în lacrimi cu gândul la părintele care dispăruse. Mult mai târziu şi-a dat seama de inteligenţa mamei de a-l responbiliza de la o vârstă fragedă. Când tatăl lui murise, el avea doar şaisprezece ani.

Se aşeză din nou pe canapea, gândindu-se că dragostea de ţară fusese în familia lui ca un fel de religie. La masa de seară, când toată familia se aduna, nu se spuneau rugăciuni şi nici nu se pomenea numele vreunui sfânt, profet sau dumnezeu. însă capul familiei rostea întotdeauna aceleaşi cuvinte:

- Mulţumim, America, că ai grijă de noi!

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Cărți noi - Literatura romana

Created in 0.0477 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.