Ah-Ri - Antoniu C. Furdui

 

... toţi cunoscuţii săi, precum şi colegii de la firma unde lucra, îi spuneau Richie, de la Richard, nume pe care părinţii săi i l-au dat în cinstea vizitei preşedintelui american Richard Nixon în China, şi care a aterizat la Beijing exact în ziua în care s-a născut el, 21 februarie 1972.

 

Toată lumea, mai ales locuitorii peninsulei Coreene, a văzut în acea vizită un semn de bun augur al unor vremuri mai liniştite şi mai prospere ce aveau să vină, şi se pare că au avut dreptate.

 

Acesta a fost şi motivul pentru care părinţii săi l-au botezat după preşedintele american sperând ca el, unicul lor copil, să crească în vremuri mai bune decât cele în care au crescut ei.

 

Au luat prânzul pe fugă grăbindu-se să se reîntoarcă la firmă pentru a-şi relua munca. Era o firmă de talie mică spre medie care activa în domeniul confecţiilor de încălţăminte, având în jur de o sută de angajaţi, numărul acestora fluctuând în funcţie de stagiarii care veneau să înveţe câte ceva şi apoi plecau, şi de cei care erau angajaţi cu jumătate de normă.

 

Firma producea diferite tipuri de încălţăminte, trei sferturi din producţie fiind destinată sortimentelor pentru femei. El activa în cadrul departamentului de design, fiind responsabil exclusiv de creaţia noilor modele de pantofi destinaţi clientelei feminine.

 

Aşa se face că dintre toţi colegii săi el avea cel mai mult de lucru, nereuşind aproape niciodată să isprăvească la termen tot ceea ce îşi propunea să realizeze.

 

De multe ori în timpul weekend-ului lucra şi acasă, dar nici aşa nu izbutea să înainteze prea mult cu munca pentru firmă lăsându-se antrenat în tot soiul de creaţii personale exotice care îi consumau o bună parte din timpul alocat pentru proiectele companiei...