Basarabia, la un secol de la Marea Unire 1991-2018

 

Dorin Cimpoesu si Sergiu Musteata fac constiincios o evaluare a tabloului istoric al Republicii Moldova dupa anul 1989, referindu-se cu precadere la situatia politica interna. Ei nu risca sa treaca pe „terenul strain” al analizei si prognozei politice, nu fac din exces apel la „conjunctura geopolitica”, nu traseaza scenarii de viitor si nu opereaza cu „probabilitati futurologice”. Cei doi cercetatori ne sugereaza doar ca numai decomunizarea si democratizarea Republicii Moldova pot fi pietrele de temelie ale unui viitor mai bun pentru aceasta tara si pentru locuitorii ei, aflati de trei decenii intr-o tranzitie care pare sa nu mai aiba sfarsit. - Oleg Serebrian

 

 

... fracţiunea parlamentară a Frontului Popular din Moldova a înmânat la 21 mai 1991 un protest semnat de 70 de deputaţi, prin care era dezaprobat modul de confirmare a componenţei Guvernului, propusă de preşedintele Mircea Snegur.

 

Acesta, la rândul lui, a învinuit FPM de destabilizarea situaţiei social-politice din republică. In semn de protest, fracţiunea Frontului Popular a părăsit şedinţa în plen şi a declarat că va reveni în sala de şedinţe numai după ce preşedintele Snegur va propune Parlamentului Declaraţia de independenţă.

 

Deputaţii membri ai FPM, intonând imnul „Deşteaptă-te, române!”, s~au îndreptat spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde au avut loc incidente între manifestanţi şi poliţişti. La 22 mai 1991, în Sovietul Suprem al RSS Moldova, au avut loc discuţii privind demiterea Guvernului Druc.

 

Ele au început cu declaraţia preşedintelui Mircea Snegur referitoare la evenimentele din 21 mai. Preşedintele Snegur a supus unui atac vehement fracţiunea parlamentară a Frontului Popular din Moldova, scriitorii, mişcările şi organizaţiile democratice, acuzându-i de provocarea evenimentelor din 21 mai.

 

Snegur a cerut Parlamentului să adopte de urgenţă legea despre alegerea preşedintelui Republicii Sovietice Socialiste Moldova de către întreaga populaţie a ţării.

 

Sovietul Suprem a adoptat un proiect de lege prin care statutul prim-ministrului a fost egalat cu statutul unui membru de rând al guvernului (ministru, director general de departament), iar pentru destituirea prim-ministrului era suficient un minimum de 50% din voturi plus unul.

 

Din 218 voturi valabile, 207 au fost pentru demiterea prim-ministrului Mircea Druc şi doar 11 contra. Fracţiunea FPM a înaintat preşedintelui Sovietului Suprem un protest, semnat de 60 de deputaţi.

 

Au avut loc ciocniri între forţele de poliţie şi populaţia civilă lângă sediul Sovietului Suprem. Situaţia de conflict din Sovietul Suprem a continuat în ziua următoare, când fracţiunea agrarienilor a propus un proiect de declaraţie de independenţă a republicii, iar fracţiunea FPM a dat citire notei de protest în legătură cu înlăturarea anticonstituţională a prim-ministrului M. Druc.

 

Poziţiile FPM au fost criticate de un şir de lideri de opinie din Moldova, care au constituit, la 13 iulie 1991, Forumul Democratic din Moldova (FDM), ca alternativă a PCM şi a FPM. Fondatorii FDM au venit cu iniţiativa reconcilierii societăţii şi a renunţării la confruntarea etnică...

 

 

 

PREFAŢĂ  
INTRODUCERE

Capitolul I DESPRINDEREA DE IMPERIUL SOVIETIC 
Capitolul II REGĂSIREA ROMÂNILOR DE PE AMBELE MALURI ALE PRUTULUI    
2. 1.    Contextul politic intern    48
2. 2.    Declararea independenţei de stat    50
2. 3.    Rezistenţa fostei nomenclaturi comuniste    51
2. 4.    Spargerea unităţii mişcării unioniste basarabene    52
2. 5.    Interfrontul - vergeaua arătată de Moscova unionismului basarabean    54
2. 6.    Podurile de Flori - singurele gesturi sincere şi fireşti ale regăsirii fraţilor    55
2. 7.    Independenţa Republicii Moldova - un pas spre reîntregire sau unul spre distanţarea de România?    56
2. 8.    „Să ne ţinem de neamuri” - o simplă expresie    58
2. 9.    Mircea Snegur şi-a regăsit rădăcinile la mormântul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt    59
2. 10.    începutul politicii de delimitare a Republicii Moldova de România

 

..........