O ureche de om pe o spinare de șoarece - O. Nimigean

 

„Emile Zola despre Homer: «Eroii lui sînt simpli şefi de gang. în lumea lor femeile sînt violate, oamenii sînt înşelaţi, se schimbă injurii cu lunile, se taie gîturi, sînt tîrîte, legate de coada calului, cadavrele inamicilor morţi» (Opere critice).
Nietzsche despre Emile Zola: «Zola sau plăcerea de a puţi» (Crepusculul idolilor).
Robert Walser despre Nietzsche: «S-a răzbunat pentru că nu l-a iubit nici o femeie. El însuşi a devenit incapabil de a iubi. Cîte sisteme filozofice nu sînt decît atît: o manieră de a te răzbuna pe plăcerile pe care nu le-ai cunoscut!» (R. W. citat de Cari Seelig în Plimbări cu Robert Walser).
Samuel Johnson despre Shakespeare: «Shakespeare n-a putut niciodată să scrie şase versuri la rînd fără să facă o greşeală. Poate veţi găsi şapte, dar asta nu infirmă cu nimic sensul afirmaţiei mele. Stilul lui Shakespeare poate fi caracterizat ca plin de greşeli gramaticale, confuzie şi obscuritate» (Arta insultei şi alte insolenţe).
Julien Green despre Samuel Johnson: «Este aşadar nespus de surprinzător că un om ce pare născut pentru a spune lucruri plictisitoare supravieţuieşte în memoria compatrioţilor săi în ciuda a ceea ce trebuia să-l condamne la uitare» (Suita engleză).
Guy de Maupassant despre Stendhal: «îi era într-atît de necunoscută puterea supremă a stilului ca formă inseparabilă de idee şi a confundat emfaza cu limba artei, încît va rămîne, în ciuda geniului său, un romancier de planul doi» (Cronici, octombrie 1889).
Celine despre Maupassant: «Cît priveşte fondul însuşi al scrisului său, Maupassant e nul. Ca tot ceea ce este sistematic obiectiv... Totul trebuie să ne îndepărteze de Maupassant. Drumul pe care îl urmează, ca în cazul tuturor naturaliştilor, duce la mecanică - la uzinele Ford - la cinema - Drum Fals!» (scrisoare către Artine Artinian, 26 august 1938).
Tolstoi despre Goethe: «Citesc Goethe şi observ tot ce-a avut nociv influenţa acestui om insignifiant, deşi înzestrat de la natură, de un egoism burghez...» (Jurnale şi carnete, septembrie 1906).
Karen Blixen despre Tolstoi: «O bună parte din ce-a scris mă dezgustă cu adevărat, şi aş prefera de o mie de ori moartea...