Povestiri din Orient - Grete Tartler

 

... indologul Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldcnbcrg, Bopp sau frații Schlegel în linia „clasicilor’’ (de fapt, romanticilor) descoperitori ai acestei arii de gândire orientală, a sintetizat în Filozofiile Indiei ideea că, absorbiți de căutarea bunurilor materiale și de putere, numite artha, de kama (amor, plăceri) sau de dharma (îndatoriri religioase și morale), primele trei din cele patru scopuri ale vieții, oamenii nu mai înțeleg mokșa (al patrulea scop - mântuirea sau eliberarea spirituală).

 

Despre artha există în India o întreagă literatură, manuale despre politică pe înțelesul fiecărui individ, dar mai ales pentru educarea regilor; fabulele animaliere nu lipsesc.

 

Un exemplu despre modul de actualizare practicat de Zimmer, care a predat în America, este compararea fabulei șoarecelui din Mahabharata (care s-a ascuns de bufniță și mangustă în blana pisicii sălbatice prinse în capcană, promițându-i că va roade ochiurile plasei, și care chiar a făcut asta abia când se apropia vânătorul, dar a refuzat ulterior să cedeze retoricii mieroase a felinei) cu alianța temporară dintre Hitler și Stalin.

 

Sau compararea atmosferei de suspiciune și primejdie din perioada Războiului Rece cu sfaturile de lichidare a puterii învinse din Mahabharata: „O rămășiță încă activă din dușman este ca un rest de foc mocnit sau ca o datorie neplătită; toate trei sunt sortite să crească în timp”.

Inflorirea electronicii, legată în ultimele decenii de succesele Indiei, a făcut ca la târgul de carte de la Frankfurt, secțiunea centrată pe literatura indiană să fie dominată de tema răspândirii publicațiilor electronice. Ceea ce ținea de tehnologia informației reprezenta principala „mirodenie”...