Viata in pustie. Fratele Ioan, un mirean printre pustnici

Viata in pustie. Fratele Ioan, un mirean printre pustnici - Mihaela Ion …o lume greu accesibila si, de multe ori, de neinteles. Balansul intre cer si pamant, lumina si lupta cu intunericul, intamplarile halucinante si toate cate se intalnesc in aceasta carte ne poarta pe carari neumblate, dar in acelasi timp, ne arata drumul car duce catre Rai… Fragmente: …Maica nevăzută, cum am numit-o la început, măicuţa Casiana, devenise o prezenţă destul de constantă în viaţa fratelui Ioan. Când nu se întâlneau special, se întâlneau „întâmplător“, se pare. întâmplător, pentru fratele Ioan, nu şi pentru măciuţa Casiana. - Intr-o zi, un pustnic mi-a zis să-i fac un hreabăn de cules afine, un pieptene, povestea omul muntelui. Am rugat pe cineva să-l facă şi am urcat în munte. Mergând spre pustnicul respectiv, la câţiva kilometri depărtare, am văzut un punct negru într-o poiană şi am zis că e părintele, că a ieşit la cules afine. M-am dus pe potecă direct acolo. Când am ajuns la vreo 20 de metri, am văzut o maică. Ea, când m-o văzut, o fugit în pădure. O lăsat şi bidoane, şi tot. Eu am cunoscut-o, era măicuţa Casiana. Am mers şi m-am aşezat jos lângă bidoane şi am început să mănânc afine. Până la urmă m-a întrebat: „Dumneavoastră sunteţi, frate?“. „Eu sunt, maică.“ „Vai, dar ce m-ai speriat!“. „Păi cum, maică, sunt aşa de urât?“. „Nu de urât ce ai fî m-am speriat, ci pentru faptul că nu te-am văzut. Dar pe unde ai venit?“. „Maică, pi potecă. Pi potecă am venit de sus.“ „Nu se poate. Eu te-am văzut tocmai de-acolo de sus, am zis că-i părintele Arsenie.“ „Păi şi eu de ce nu te-am văzut?“ „Asta nu mai ştiu,“ „Chiar pe-acolo?“, a întrebat, arătând poteca. „Pe-acolo am venit, maică, direct.“ După puţin timp, a început să plângă. „Maică, dar ce s-o întâmplat?“ „Mi~o luat Dumnezeu harul. Eu trebuia să te văd şi nu te-am văzut. Asta e o lecţie pentru mine, am greşit undeva, şi Dumnezeu mi-o arătat la modul ăsta.“ - Probabil nu trebuia să o vedeţi dumneavoastră. - Probabil, ceva s-o întâmplat. Atunci mai erau oa meni la afine şi mi-o zis că merge la bordei, nu mai stă acolo, pentru că-i era clar că putea fi văzută de oricine. Mi-a spus să merg eu înainte şi, dacă văd oameni pe drum, să-i fac semn să se oprească. Eu mergeam cam la 40 de metri înainte şi ea după mine şi mă uitam să nu fie nimeni pi drum. Tot privind în stânga şi-n dreapta, pentru a o feri pe maica de ochii oamenilor, au ajuns la bordei. Maica, fără să mai spună vreun cuvânt, a intrat în grabă... CUPRINS: Frateie Ioan — un om al muntelui Spre paraclisul tăcerii Martor la execuţia lui Râmaru Chemarea muntelui Prima noapte în pustie şi după Maica nevăzută Maica nevăzută — o poveste de viaţă cutremurătoare Retragerea harului Maica nevăzută — din înălţimile cerului, pe panta spre iad Bătrânul Zosima — omul cu chipul acoperit înmormântarea bătrânului Zosima Mormântul părintelui Zosima — loc interzis Bătrânul Nazarie — înaintevăzătorul Ploaia de gândaci şi alte ispite „Nu vei merge la mama ta la înmormântare“ Războiul demonilor în trupul unui om Anatema — cuvântul care poate condamna generaţii Ierarhul Alexandru — adevăr sau minciuna? Preoteasa Anastasia — dezlegată din iad pentru a cere ajutor Călătoria în iad şi apoi în Rai Călătoria în iad, prezisă de un pustnic Maica Varvara — călugăriţa cu viaţa răvăşitoare Locuri necunoscute şi pustnici necunoscuţi O zi în raiul din Rarău Din însemnările fratelui loan In loc de Postfaţă Fotografii-document