Viata amoroasa a lui Gheorghiu-Dej si a familiei lui politice

O viaţă care nu se anunţa deloc spectaculoasă s-a transformat în destinul unui şef de partid şi de stat. Electricianul cu patru clase primare a devenit un dictator feroce.

 

„Intre 1944 şi 1964 nu există crimă, blestemăţie care să fi avut loc în România fără ordinul sau consimţământul lui Gheorghiu-Dej'' plusează Belu Zil-ber în cartea sa de memorii. A fost numit „vulpea din Carpaţi”, „ Machiavelli al Balcanilor''. A fost elogiat şi blestemat. A fost imul dintre cei care au îndeplinit visul lui Leon Troţki: „Cine nu acceptă puterea împletită cu crima nu trebuia să se nască în secolul nostru".

 

Puterea lui Dej în România a fost, însă, dăruită şi garantată de Kremlin. în schimbul unei obedienţe de la care nu s-a dezis. După 23 august 1944, Dej trecea drept un obscur activist, izolat prin închisori şi cu un trecut oarecare.

 

Totuşi, în septembrie 1944, primeşte binecuvântarea lui Stalin. Il recomandau originea muncitorească şi faptul că era român într-un partid dominat de venetici. Momentul acesta ar putea reprezenta începutul dictaturii comuniste în România.

 

Istoricul Adrian Cioroianu explică: „Şansa lui Dej a fost că, la finalul războiului, partidul era total lipsit de omogenitate. Erau diverse facţiuni: unii din războiul spaniol, alţii - comunişti din Ardeal, alţii - cei care stătuseră la Moscova, alţii fuseseră în închisori fi alţii - în libertate.

 

Această fragmentare a jucat, în final, în favoarea lui”. La 2 octombrie 1944, Dej ţine un fulminant discurs la şedinţa comună a Comitetului Central al Partidului Comunist din România (PCdR) fi al Partidului Social Democrat (PSD): „Sarcina actuală a poporului român de a mobiliza toate forţele fi resursele ţării pentru a duce până la capăt, alături de Armata Roşie, lupta pentru stârpirea hitlerismu-lui, sarcinile actuale de nimicire a fascismului din ţară, de împlinire sinceră şi loială a condiţiilor armistiţiului, de realizare a unei politici de prietenie cu aliaţii fi în special cu Uniunea Sovietică,...

 

 

In loc de Prefaţă:

Chefurile tovarăşului Mihai Leahu şi prăduiala cotizaţiilor de la Sindicate
Biografia unui comunist interbelic părăsit de nevastă
Nicolae Ceauşescu -„fetiţa” din inchisoare?
Lupta corp la corp cu Ana Pauker
Lucreţiu Pătrăşcanu: execuţia lui Don Juan
Un avion
pentru Michele Morgan
Dina Cocea şi Elvira Godeanu,
de pe scena Teatrului Naţional in patul „Tovarăşului”
Lica Gheorghiu şi „Macaralele” ei falice
Moartea lui Dej -programată de sovietici?
In loc de Epilog: Pălăria sau şapca lui Ghiţă
Lămuriri bibliografice